Echilibrați maturizarea și dependența copiilor!

Echilibrați maturizarea și dependența copiilor

Îndată după naștere, ne obișnuim ca fiecare dintre copiii noștri să fie complet dependenți de noi. Treptat, pe măsură ce trec anii, acest lucru se schimbă și ei devin tot mai independenți, maturizându-se. Nu mențineți artificial dependența lor de dumneavoastră, dar nici nu grăbiți maturizarea lor! Fără îndoială, este greu să respectăm acest principiu și niciun părinte nu reușește să o facă la superlativ, dar aceasta reprezintă principala provocare pentru noi în privința educației pe care trebuie să o oferim copiilor noștri!

În cartea Criza familiei (pp. 67-69), apărută la Editura Sophia în 2011, Trifonas Zahariadis scrie următoarele:

„Din nefericire, maturitatea și dependența nu pot face casă comună. Nu poți să spui copilului tău: ,,Vreau să devii un atlet bun!”, dar să-i interzici, în același timp, să exerseze. Nu poți susține: ,,Haide, căsătorește-te, să avem și noi nepoți!” și, în același timp, să sabotezi alegerile lui față de un partener.

Citește și: Părinții, eroii necunoscuți ai pandemiei

Un om se educă în timp să fie dependent sau independent.

Se educă să deprindă autoguvernarea sau supunerea. Trebuie, în mod necesar, ca mentalitatea de genul ,,vreau să mi se satisfacă dorințele mele acum și aici!” să se prefacă în: ,,unele dorințe ale mele mai trebuie să aștepte vremea potrivită pentru manifestarea lor, deoarece pot crea greutăți.” Rolul părintelui este de a aduce echilibrul între aceste principii: al satisfacerii și al renunțării!”

Fără nicio îndoială – în general, în viață – cel mai simplu este să adoptăm o extremă sau alta.

Acest lucru este valabil și în cazul părinților. Este foarte ușor să fii prea autoritar, ori prea permisiv. Să aplici succesiv fiecare dintre aceste atitudini – în funcție de situație și să urmărești interesul superior al copilului – acest lucru este foarte dificil. Este o adevărată provocare! Cu toate acestea, dacă dorim să fim părinți autentici, nu trebuie să fim mulțumimiți cu nimic mai puțin! Dacă ei vor învăța de la noi echilibrul, putem considera că – într-o semnificativă măsură – ne-am îndeplinit datoria. Dacă vor învăța însă să își echilibreze viața raportându-se la voia lui Dumnezeu, atunci acest lucru îi va ajuta şi în momentele în care noi nu vom mai fi alături de ei!

Vă dorim să echilibrați cu succes dependența și maturizarea copiilor dumneavoastră!

 

Sursă foto: https://www.edtimes.in/

Ți-a plăcut ? Distribuie

Cauta dupa temă si cuvinte cheie

Ți-a plăcut ? Distribuie

Share on facebook
Facebook
Share on linkedin
LinkedIn
Share on pinterest
Pinterest

Postari similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *